Vectorellaaa.^^

13 August..Draguta zi :|
Adica da,a fost frumos afara,a fost o zi interesanta pana cand,imbecila si javra de maica-mea mi-a amintit a cui zi este.Nu o sa zic a cui,dar ceea ce voi spune este cat ma doare ca mi-a amintit asta..
..e vorba de o persoana pe care o iubesc ff mult si cu care,din pacate,nu am mai vorbit de 8 ani.Stupid,stiu.
Parca era si o manea cv gen - Pana nu pierzi pe cineva/Nu ai cum sa ii simti lipsa - (asta ptr Amy care stie ca mereu eu's pa' sistem!)
Dar asa e,cum mi-a zis si doctorita mea acum 3 zile "pana nu iti julesti genunchii nu o sa stii cum sa eviti asta." Cam copilareasca faza,da' are dreptate.Eu ma intreb dc e doctorita si nu filozoafa,pula mea.
In consecinta,pierderile devin cu adevarat dramatice cand timpul trece si nu putem sterge ranile lasate in suflet.Pana atunci trebuie sa recunoastem ca nici macar nu ne intereseaza.Voi credeti ca merita sa fi certat/a cu cineva 8 ani?! Dfpt,nici macar cearta nu e,ceea ce se intampla in jurul nostru ne-a impiedicat si ne impiedica sa vorbim.
Pana mea,e asa un sentiment de rahat.
Vorba mea si a Taniei : totul este un castel de cacat/iar tu,un print de rahat.
Asta ziceam si eu,pana cand am realizat ca au trecut 8 ani.2920 de zile.70080 ore.Minutele nu le calculez,se scurg prea repede.
Merita atata pierdere de timp doar ca sa realizezi ca nu trebuie sa te lasi fortat de imprejurari si sa te supui? Doamne,introduceamias organul genital. (varianta politicoasa de injuratura a lui lalo,va rog sa apreciati).
As da exemple logice acum,dar chiar nu ma simt in stare de asa cv.Sunt demoralizata.Suna a paradox,poate chiar este pentru mine,dar da,sunt demoralizata.
Geez,nu-mi imaginam sa duc eu dorul cuiva.Decat lu' tata,si asta o fac cand mama a venit acasa inaintea lui si a inceput "veselia" din casa.Ma rog,si cand nu mai am bani,dar nu mai dau si alte detalii ca deja se vede cat de materialista sunt.Oricum,pe tatiiiii il iubesc,sa stiti;si nu pentru ca imi da bani,il iubesc ca asa vreau eu.Pe mama..ehm.Sa nu deviem de la subiect:D
Da deci ziceam ca nu ma imaginez blabla rahaturi asa,ma rog.Da deci,stiti cum e sentimentu' ala de proasta calitate care te tortureaaaaza in mod constant? As zice chiar,la nesfarsit? Bine,ar exista un sfarsit si stim cu totii care este,dar dupa regretam ca nu am ajuns la sfarsit mai devreme.
God,we only complaine :| Sad still true.
Ok,sa zicem ca am terminat cu ranchiuna si astea,va impacati cu astia cu care erati certati.Poate voua va e mai usor sa faceti asta,dar mie cel putin nu.Si nu pentru ca nu vreau sau cacat,ci pentru ca persoana pe care as vrea sa o vad nu prea mai exista,intelegeti?
En fin,nu mai am rabdarea necesara si nici inspiratia sa scriu cv interesant deci va las in voia Domnului pana imi revin.

PS: nu va pierdeti viata asteptand ca celalalt sa faca primul pas.De ce?Pentru ca si el/ea asteapta,de asemenea,ca tu sa faci primul pas.Acum probabil o sa faceti pasii simultan,dar ma rog:)).

~ Cere-ti scuze,fa o declaratie,marturiseste ceva,repara o relatie,regreta,iubeste,traieste.(:


La multi ani,te iubesc :)